ISTORIC

ASOCIATIA ALPINA ARDELEANA

La data de 10 Mai 1873, la initiativa unor prienteni de drumetie, ia nasterea ideea de a infiinta o asociatie alpina in Brasov, dupa modelul Asociatiei  Alpine Germano-Austriaca. Ideea organizariii unei astfel de asociatii la Brasov a fost initiata inca din data de 22 Septembrie 1872 pe Varful Pietrei Craiului, de catre un cerc redus de turisti. Aceasta idee este realizata numai in 10 Mai 1873, numita Asociatia Alpina Transilvaneana, confirmata la data de 23 August 1873. Scopul ei  era de a largi si raspandi cunostintele despre Carpatii Transilvaneni, usurarea accesului acestora. In vederea  realizarii celor propuse, Asociatia avea ca sarcina sa parcurga si sa cerceteze Carpatii, sa culeaga si sa publice  lucrari stiintifice, sa promoveze crearea si imbunatatirea mijloacelor de transport si adapost, indrumarea,  organizarea de excursii, intalniri, expuneri. Deja la sfarsitului anului 1874 Asociatia Alpina, avea 58 de membri printre care 11 romani si 2  maghiari: Carl Bomches, Eduard Zaminer, Gheorghe Dima (prof. de muzica), dr. Ioan Mesota (director liceu). Conducerea Asociatiei  a fost asigurata de catre Carl Schell – presedinte, Josef Filtch – secretar, Franz Linz – casier, Nicolae Penciu – judecator din Zarnesti si Iosif Puscariu – jurist. In 1874 au fost efectuate 4 excursii din care 2 in Muntii Fagaras si Ciucas pe perioada mai mare. De asemenea s-au mai organizat excursii in zona Postavarului cu participare foarte mare. Refugiile necesare  din zona Muntilor Fagaras si Barsei nu au fost realizate, din lipsa de fonduri si forta de munca. Indeosebi in excursii pe mai multe zile se dormea in cabane forestiere, stane sau sub cerul liber. Din programul asociatiei faceau parte intruniri, seri confortabile, prezentari turistice. Cu timpul, a fost creata si mica biblioteca de specialitate constand in carti, reviste, harti geografice. De asemenea a fost pusa si problema marcajelor turistice dar nu a fost realizata. Astfel in existenta Asociatiei de 8 ani, toate aspectele unui turism modern au fost atinse si ulterior,  au fost asimilate de SKV Brasov. Julius Romer presedintele SKV Brasov aminteste despre predecesorul sectiei, ca SAV(Siebenburgische Alpenverein in Kronstadt) nu a putut  atrage un numar mai mare de iubitori ai naturii si compara aceasta Asociatie foarte plastic, ca o viorea care  infloreste intr-un ungher ascuns”. Dupa infiintarea in 1880 a SKV la Sibiu si in 1881 SKV  la Brasov, SAV se desfinteaza la data de 12 Martie 1881 si numeste ca mostenitor al intregii averi, inclusiv bibliotecare, noua  sectie SKV din Brasov. Astfel s-a incheiat primul capitol turistic al Asociatiei din Transilvania careia ii revine cinstea de fi realizat o munca organizatorica-turistica de pionierat.

Citat din:  – Articol aparut in  ,,Der Siebenburgischer Karpatenverein”. Traducere Christel Berbec

Primul preşedinte ales al SKV Brasov, a fost profesorul Julius RÖMER, care a deţinut această funcţie timp de 30 de ani. Iniţiatorul societăţii centrale din Sibiu a fost Dr. Carl WOLFF, iar primul preşedinte ales Dr. Karl CONRADT. Forma de funcţionare a acestei societăţi a fost orientată ca model după statutele societăţilor din Austria, Germania şi Ungaria, constituite cu ani în urmă.
Scopul societăţii era:

• de a cuprinde Carpaţii din partea Ardealului şi zonele limitrofe, din punct de vedere turistic, ştiinţific;
• de a cerceta, descrie şi prelucra rezultatele obţinute;
• de a uşura căile de acces la toate locurile de interes montan şi a populariza şi a le răspândi

Aceste ţeluri propuse de SKV, au fost realizate în totalitate şi cu mare succes. Dar sarcinile principale care reveneau fiecărei secţii a SKV-ului în parte au fost: de a construi refugii şi cabane, de a executa drumuri montane de acces în fiecare masiv şi de a realiza marcajele pe aceste drumuri. De asemenea, să realizeze hărţi turistice şi să coopteze ghizi montani de încredere pentru aceste masive.

LOGO-ul SKV

SKV ASTAZI

Marea majoritate a membrilor au fost de nationalitate germana. De infiintarea si dezvoltarea Asociatiei sunt legate numele unor membrii marcanti ai comunitatii sasesti: Dr. Carl Wolff, Alfred Prox, E.A. Bielz, Julius Römer, Emil von Bömches, Dr. Hugo Schuster, Dr. Hans Markus, Dr. Wilhelm Bruckner, Karl Lehmann, Prof. Dr. Paul Philippi, Walter Gutt, Reinhold Gutt, dar si romanii Emil Racovita, Take Ionescu, Ioan Mesota, Gheorghe Dima, Iosif Puscariu, Tiberiu Brediceanu. Dupa o functionarea neintrerupta de 64 de ani, in 1945 SKV a fost scos in afara legii iar cabanele sale au fost nationalizate si exploatate ulterior de ONT.
Asociatia este reinviata de catre vechi membri SKV, dupa razboi, pe pamant german si devine Sectia Carpati in cadrul DAV (Clubul Alpin German). Din initiativa acestei Asociatii, impreuna cu Forumul Democrat German din Romania, este exprimata ideea reinfiintarii SKV in Romania, fapt ce are loc in 1996 la Sibiu. In prezent, SKV are 270 de membri care activeaza in cadrul a 6 Sectiuni: Sibiu, Brasov, Sighisoara, Bucuresti, Cluj si Sebes.
Singura cabana restituita pana in prezent SKV, este cabana Postavarul „Iulius Römer“. Cabana este alcatuita din mai multe corpuri de cladire, cel mai vechi datand din 1883, fiind astfel cea mai veche cabana in functiune din Romania.

SKV BUCURESTI

Incepand din anul 2020, s-a reinfiintat sectiunea Bucuresti a SKV, sectiune care inainte de anul 1948 a construit cabanele Diham, Bolboci si Varful cu Dor.

Mai mult, continuand drumul inovator deschis inca de la fondarea asociatiei, echipa sa isi doreste integrarea multor activitati si sporturi moderne in strategia sa. Astfel, pornind de la ture montane, concursuri sportive (ski, ciclism, alergare montană, orientare turistică etc.), evenimente culturale, continuand cu acțiuni de ecologizare și de protecție a mediului, marcare trasee sau organizare de cursuri, SKV Bucuresti devine o organizație extrem de activa si in permanenta cautare de membri si parteneri.

Sectiunea SKV BUCURESTI isi propune sa pastreze valorile initiale ale asociatiei si sa continue actiunile care au definit-o ca pe un reper în cultura montana romaneasca.